În calitate de avocat a părților implicate în litigii familiare am optat permanent pentru soluționarea acestora pe cale extrajudiciară. Poziția părților în astfel de cauze poate fi determinată de diverse circumstanțe care nu de fiecare dată depind de părți. Chiar dacă părinții evită în mod direct să implice copii în litigiile ce pot apărea în cadrul unui divorț, stabilirea domiciliului copilului minor, litigii de încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, ect, aceștia trăiesc împreună cu părinții sentimentele de neliniște.
Conform art. 63 alin.(4) Codul familiei, în cazul în care lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului, până la stabilirea acestuia de către instanța de judecată, domiciliul copilului este considerat domiciliul părintelui cu care acesta locuiește permanent. În practică există cauze în care copilul a dorit să locuiască împreună cu tatăl și nu cu mama, iar mama prin hotărîrea instanței de judecată a fost obligată să achite în beneficiul soțului cu care a fost stabilit domiciliul copilului minor, pensia de întreținere a copilului. Pensia de întreținere a copilului minor este stabilită de către instanța de judecată reieșind dintr-un cumul de circumstanțe.
În situația în care părintele cu care locuiește copilul, împiedică întrevederea copilului cu celălalt părinte, părintele al cărui acces este limitat se poate adresa la Autoritatea Tutelară Teritorială pentru stabilirea unui grafic de întrevedere.
Astfel, Autoritatea Tutelară Teritorială primind cererea cu privire la stabilirea graficului de întrevedere din partea părintelui, urmează a stabili o ședință în cadrul căreia urmează a fi examinată respectiva cerere. Timpul și locul ședinței este coordonat cu toate părțile implicate.
În cadrul ședinței stabilite, ambii părinți sunt ascultați de către reprezentanții Autorității Tutelare sau de către comisia care a fost formată din cadrul Autorității Tutelare Teritoriale pentru examinarea acestei cereri. Ambele părți sunt în drept să prezinte argumente și material probatoriu ce să confirme sau să infirme anumite circumstanțe. În calitate de avocat care reprezintă interesele persoanelor în cadrul unor astfel de ședințe, optez la stabilirea unui grafic flexibil pentru ambii părinți. Totodată, autoritățile stabilesc un grafic care să avantajeze ambele părți. Reprezentanții autorității tutelare pot oferi întrebări de concretizare. În calitate de avocat în cadrul acestor ședințe mereu optez pentru aplicarea tacticii de audiere, deoarece audierea în formă liberă iar apoi acordarea întrebărilor oferă posibilitatea autotităților să-și formeze o părere treptată despre evoluția evenimentelor ce ușurează înțelegerea situației.
La stabilirea graficului, reprezentanții Autorității Tutelare iau în calcul asemeni interesul superior al copilului. Analizează asemeni disponibilitatea copilului de a se vedea cu celălalt părinte decît cel cu care locuiește. Totodată, respectarea graficului trebuie să nu împiedice activitățile cotidiene ale copilului (fregventarea școlii, grădiniței, alte cercuri extracuriculare ... ).
Potrivit art.64 alin.(1) din Codul familiei, părintele care locuieşte împreună cu copilul nu are dreptul să împiedice contactul dintre copil şi celălalt părinte care locuieşte separat, cu excepţia cazurilor cînd comportamentul acestuia din urmă este în detrimentul intereselor copilului sau prezintă pericol pentru starea lui fizică şi psihică. Alin.(2) stabilește că, părinţii au dreptul să încheie un acord privind exercitarea drepturilor părinteşti de către părintele care locuieşte separat de copil. Litigiile apărute se soluţionează de către autoritatea tutelară teritorială, care stabilește un program de întrevederi, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanţa judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă. Părinţii pot, din iniţiativă proprie sau la recomandarea autorităţii tutelare teritoriale, să se adreseze unui mediator pentru soluționarea litigiului.
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul poate înainta o cerere cu un obiect multiplu. Astfel, acesta poate solicita instanței de judecată anularea graficului stabilit, cît și modificarea acestuia, deoarece încalcă interesul superior al copilului sau împiedică exercitarea drepturilor/obligațiilor din partea părintelui.
Conform art. 64 alin.(2 1 ), din Codul familie, atît autoritatea tutelară, cît și instanța de judecată, la stabilirea programului de întrevederi se ține cont de atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, de vârsta copilului și frecventarea studiilor/participarea la activități extrașcolare de către acesta, de calitățile morale ale părinților, de relațiile dintre copil și fiecare părinte, de proximitatea domiciliului părintelui care locuiește separat de copil, astfel încât drepturile părintești să fie exercitate într-un mod echitabil.
(2 2 ) În cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă temporar în altă localitate din țară sau de peste hotare, la muncă sau în alte scopuri, iar copilul rămâne în grija altei persoane, părintele care locuiește separat de copil își păstrează dreptul de a vizita copilul conform programului de întrevederi.
(2 3 ) În cazul în care părintele la domiciliul căruia a fost stabilit domiciliul copilului pleacă în altă localitate din țară sau de peste hotare împreună cu copilul ori lăsând copilul în custodie, acesta asigură comunicarea copilului cu celălalt părinte prin intermediul tehnologiilor informaționale sau prin alte mijloace, precum și posibilitatea vizitării copilului de celălalt părinte.
(3) În cazul nerespectării hotărîrii instanţei judecătoreşti, la cererea părintelui care locuieşte separat de copil, instanţa judecătorească, ţinînd cont de interesele şi opinia copilului, în funcţie de vîrsta şi gradul său de maturitate, poate decide transmiterea copilului către acesta.
(4) Părinţii care locuiesc separat de copil au dreptul de a primi informaţiile ce se referă la copilul lor de la toate instituţiile educative, curative, de asistenţă socială etc. Comunicarea informaţiei poate fi refuzată dacă comportamentul părintelui prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea copilului. Acest refuz poate fi atacat în instanţa judecătorească.
